jump to navigation

Să te asculte Domnul August 17, 2011

Posted by alaandrei in Felicitări, Poezie.
Tags: , , ,
1 comment so far

Să te asculte Domnul în ziua grea,

Şi să te ocrotească –n al Său Nume!

Şi ajutor din locul Său cel sfânt  să-ţi dea

şi  din Sion cu braţul Său El să te îndrume!

Să-Și  amintească de tot darul adus de tine,

şi să primească tot ce fiinţa ta jertfeşte,

Să-ți dea ce inima mai mult doreşte,

şi  să-mplinească toate planurile înspre bine!

Atunci noi ne vom bucura de biruința-ţi

şi –n a Lui Nume steagul fluturavom.

Domnul să  îţi asculte a ta dorință

Căci stiu că Domnul scapă pe al Său om.

El va răspunde din locaşul sfânt,

prin ajutorul dreptei Sale atotputernice,

Unii se bizuie pe cai, pe care, pe ce sînt

dar noi ne bizuim pe al Său Nume!

Ei se îndoaie şi cad la pămînt,

dar noi ne ridicăm şi-aşa rămânem.

Să fii al Domnului trup, suflet, gînd,

Şi El mereru va fi cu tine!

Celui mai fine fin Februarie 6, 2011

Posted by alaandrei in Social.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

Îţi dorim la mulţi ani, îţi dorim sănătate !

În ce faci mult élan în ce spui fermitate.

Îţi dorim bucurii de la fetele tale

Să le fii scut şi pavază pe a vieţii cale.

Să te-asculte din ceruri al tău Dumnezeu

Să-ţi răspundă la cereri şi la strigătul tău.

În belşug sau în lipsă tot la El să priveşti,

El să-ţi fie dorinţa după El să tînjeşti,

Şi atunci El promite drumul să-ţi netezească,

Şi în orice moment să te ocrotească.

Să fii tînăr în suflet şi inima ta,

Să te bucuri în Domnul cu familia ta!

Să  fii plin de dorinţa la alţii de-a da

Din tot ce Dumnezeu a pus în viaţa ta!

Domnul să-ţi răsplătească toată truda ce-o faci

Domnul să lumineze faţa-I peste ai tăi dragi!

Să fiţi una în toate să fiţi plini de iubire

Să rămîneţi în El, căci El e FERICIRE!

Femeile darnice au împlinit planul lui Dumnezeu August 1, 2009

Posted by alaandrei in Social.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

„…Ana nu se depărta de Templu, şi zi şi noapte slujea lui Dumnezeu cu post şi cu rugăciuni.” Luca 2:37b

Tabernacle_bronze_laver__tb_n030301_t_7f542Astăzi dorim să vedem ce putem învăţa despre femeile care slujeau la uşa cortului, ce importanţă are lighenul de aramă şi să le comparăm pe aceste femei de la uşa cortului cu Ana, prorociţa, care slujea lui Dumnezeu în Templu, ca să vedem care este slujirea femeilor darnice şi care împlinesc voia lui Dumnezeu.

Ştiu că Dumnezeu iubeşte pe dătătorul voios şi ştiu că Dumnezeu dă înţelepciune şi pricepere femeilor cu tragere de inimă, care vor să împlinească voia Lui. Mai ştiu că o femeie cinstită şi de mare preţ va căuta să se teamă de Domnul, să înţeleagă ce aşteaptă Dumnezeu de la ea.

În 2 Corinteni 9:6-7a, că: „Cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera. Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui…” Unde încep hotărîrile  pe care le luăm  în viaţa noastră? În inima noastră! Dumnezeu  caută femei care au o inimă îndreptată spre EL, care vor hotărî potrivit cu Cuvîntul lui Dumnezeu. În continuare ni se mai spune: „nu cu părere de rău, sau de silă…” (v.7b) Dumnezeu nu primeşte darurile noastre, dacă ele sunt făcute cu părere de rău, dacă dăm pentru că alţii au spus sau pentru că alţii au dat. Dumnezeu le primeşte atunci cînd ele sunt făcute cu bucurie; dai pentru că Îl iubeşti pe Dumnezeu şi simţi iubirea Lui.

Şi Dumnezeu poate să umple cu orice har, pentru ca, avînd întotdeauna în toate lucrurile din destul, să  prisosiţi în orice faptă bună.” (v.8) …Dărnicia, atitudinea inimii … Am văzut cît de important este să ai tragere de inimă în dărnicie, şi cum Dumnezeu se uită la atitudinea noastră, la inima noastră. De aceea, El spune: „Cei cu tragere de inimă, aceia să vină să-Mi aducă daruri.” Cei care au o inimă care-L iubeşte pe Dumnezeu, care vor să dea cu bucurie şi care au înţeles că tot ceea ce avem în viaţa aceasta vine de la Dumnezeu, ei sunt aceia care vor spori în fapte bune.

Cuvîntul spune: „Cel ce dă sămînţă semănătorului şi pîine pentru hrană, Dumnezeu, vă va da şi vă va înmulţi şi vouă sămînţa  de semănat şi va face să crească roadele neprihănirii voastre. În chipul acesta veţi fi îmbogăţiţi în toate privinţele, pentru orice dărnicie, care prin noi, va face să se aducă mulţumiri lui Dumnezeu.” (v.10-11) Dărnicia noastră înaintea lui Dumnezeu face ca să I se aducă mulţumiri lui Dumnezeu de către cei cărora le dăruim.

Dumnezeu este slăvit prin atitudinea noastră, prin faptul că înţelegem că El a dat totul pentru noi. Nevoia noastră fundamentală a fost măntuirea sufletulu nostru, şi singurul care putea să plătească  pentru păcatul nostru a fost Domnul Isus Hristos. Dumnezeu L-a dat pe singrului Său Fiu, pentru ca oricine crede în EL, să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Dumnezeu a dat totul pentru tine. Tu ce Îi oferi Lui? Murmuri, vrei să dai de silă, cu părere de rău? Mai bine nu da, pentru că Dumnezeu spune, în Cuvîntul Său, că El iubeşte pe cine dă cu bucurie.

În cartea Exodului întîlnim nişte femei care erau la uşa cortului şi slujeau acolo. Aceste femei au înţeles acest lucru, şi anume, că Dumnezeu îl iubeşte pe dătătorul voios; ele au avut această experienţă cu Dumnezeu, atunci cînd Dumnezeu l-a scos pe poporul Israel din Egipt, din robie, aşa cum ne-a scos pe noi din robia păcatului. Ele au înţeles că tot ce au, au pentru că Dumnezeu le-a dat. De aceea, cînd Dumnezeu face apel prin robul Său, Moise, care construieşte Cortul întîlnirii împreună cu copiii lui Israel, femeile acestea sunt gata să slujească.

În Exod capitolul 38 citim, „Au făcut altarul pentru arderile de tot din lemn de salcîm; lungimea lui era de 5 coţi, şi lăţimea de 5 coţi;  era în patru muchii, şi înălţimea lui era de 3 coţi.”(v.1) Ne aducem cum, atunci cînd Moise a cerut poporului să dea aur, argint, lemn, ţesături frumoase, toţi s-au întrecut în dărnicia lor, astfel încît Moise a trebuit să le spună: „Nu mai aduceţi nimic, este prea mult!”

În versetul 8 ni se spune că, „Beţaleel a făcut ligheanul de aramă, cu piciorul lui de aramă, din oglinzile femeilor care slujeau la uşa cortului întîlnirii.” Pe vremea aceea oglinzile erau confecţionate din aramă: acestea se şlefuiau atăt de bine încît femeile se vedeau în ele. De unde aveau oglinzile, femeile acestea? Ele le-au luat de la egipteni atunci cînd au plecat împreună cu poporul, ca să se închine lui Dumnezeu. Ele au luat aceste oglinzi, dar atunci cînd Dumnezeu le spune că are nevoie de aramă ca să facă ligheanul pentru cortul întîlnirii, aceste femei, care erau la uşa cortului pentru slujire, şi-au adus oglinzile şi le-au dat pentru facerea ligheanului de aramă.

Cît de important este acest lucru? La ce era folosit ligheanul de aramă? În Exod 30:17-18 citim,”Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Să faci un lighean de aramă, cu piciorul lui de aramă, pentru spălat; să-l aşezi înte cortul întîlnirii şi altar, şi să torni apă în el…” Deci, pentru ce era acest lighean de aramă? Cît de important este faptul că aceste femei au dat ceea ce, pentru ele, constituia o amintire frumoasă, de preţ. Ele au renunţat să se mai uite în oglindă, să-şi vadă faţa, să vadă cum arată… Vedem cît de simbolică şi ce importantă este dărnicia acestor femei. Ele dăruiesc ceva ce iubesc, ce le place, un articol de preţ în ochii lor: îşi aduc oglinzile cu bucurie, cu tregere de inimă, la picioarele lui Moise. Aşa cum am citit anterior, Dumnezeu primeşte darurile care sunt aduse de bunăvoie şi cu tragere de inimă, deci aceste daruri au fost primite şi ligheanul de aramă a fost făcut.

Pentru ce era folosit acest lighean de aramă? „… Ca să-şi spele în el Aaron şi fiii lui mîinile şi picioarele. Cînd vor intra în Cortul întîlnirii, se vor spăla  cu apa aceasta, ca să nu moară; şi se vor spăla şi cînd se vor apropia de altar, ca să facă slujba şi ca să aducă Domnului jertfe arse de foc. Îşi vor spăla mîinile şi picioarele  ca să nu moară. Aceasta va fi o lege necurmată pentru Aaron, pentru fiii lui şi pentru urmaşii lor.” (v.19-21) Deci ligheanul de aramă era folosit  de preoţi, de Aaron şi fiii lui, de neamul preoţilor, pentru spălarea mîinilor şi picioarelor înainte de a se prezenta înaintea  lui Dumnezeu, înainte de a mijloci pentru poporul lui Dumnezeu.

Vedem cît de important este acest lighean pentru curăţirea preoţilor. În acest lighean apa era curată şi se vedea totul. Atunci cînd ei se spălau pe mîini şi pe picioare, mizeria trebuia să rămînă acolo. Ei nu se puteau apropia de Dumnezeu decît cu mîini curate, cu un trup curat, spălat. Acest lighean ne arată, în mod simbolic, felul în care ne putem apropia de Dumnezeu.

Astăzi în vremea harului, aceată spălare a mîinilor, a trupului nostru, a picioarelor noastre se face prin jertfa Domnului Isus Hristos. Murind pe cruce, Domnul Isus, prin sîngele Lui, ne-a adus curăţirea trupului nostru, ca să ne putem apropia pentru a sluji Domnului. Noi nu puteam, prin meritele noastre, să ne apropiem de Dumnezeu, dar pentru că El a murit pentru noi, acum putem să ne apropiem de El.

Mia Oglice, Femeile Bibliei – Un studiu Biblic desrpe „Femeile fără Nume”

Reprodus cu permisiunea autoarei

Femeile iscusite dau cu tragere de inimă (continuare) Iulie 1, 2009

Posted by alaandrei in Social.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

În Exod 36  se continuă acest subiect, şi anume, despre femei şi bărbaţi iscusiţi care dau cu tragere de inimă, „Toţi bărbaţii iscusiţi, în care pusese Domnul înţelepciune şi pricepere, ca să ştie să facă lucrările  rînduite pentru slujba  sfîntului locaş, au făcut după cum poruncise Domnul.” (v.1) Deci, bărbaţii  sau femeile iscusite, care dau cu tragere de inimă, primesc  înţelepciunea  şi priceprea  lui Dumnezeu şi fac totul după cum porunceşte Domnul, pentru că El este Cel care pune în ei duhul de pricepere. Ni se mai spune că EL a dat această înţelepciune şi duh de pricepere  tuturor celor care au tragere de inimă la lucrul acesta, ca să-l facă. Deci, trebuie să ai dorinţă şi tragere de inimă. Observăm că Dumnezeu caută oameni şi El nu se uită la înfăţişare, ci se uită la inima ta. El caută femei cu tragere de inimă. Femeilor care doresc înţelepciunea, priceperea care vine de la Dumnezeu, El le va da priceperea necesară, dacă ele vin cu o inimă doritoare să împlinească tot ce le spune El.

Toţi copiii lui Israel şi-au adus lucrurile lor rînduite pentru slujba sfîntului locaş… „Chiar şi după ce începuse lucrarea, tot se mai aduceau în faţa lui Moise, în fiecare dimineaţă, daruri de bunăvoie.” (v.3b) Nimeni nu aduceau darurile lor înaintea lui Dumnezeu, în faţa lui Moise.

„Atunci toţi bărbaţii iscusiţi, prinşi la toate lucrările sfîntului locaş, şi-au lăsat fiecare lucrul pe care-l făceau, şi au venit de au spus lui Moise: „Poporul aduce mult mai mult decît trebuie pentru facerea lucrărilor, pe cari a poruncit Domnul să le facem.” (v.4-5) Ce minunată este această atitudine! Dumnezeu cheamă poporul şi-i spune, „Toţi cei cu tragere de inimă, toţi cei iscusiţi, aduceţi daruri înaintea Mea.” Poporul aduce mai mult decît trebuie. Dacă şi în zilele noastre oamenii ar asculta glasul lui Dumnezeu, cît de frumos s-ar împlini toate nevoile. O, dacă fiecare ar aduce, nici mai mult şi nici mai puţin decît îi spune Domnul pe inimă şi tot ce are de prisos!

„Moise a pus să strige în tabără că nimeni, fie bărbat fie femeie, să nu mai aducă daruri pentru sfîntul locaş. Au oprit astfel pe popor să mai aducă daruri.” (v.6) A aduce daruri la Casa lui Dumnezeu, a aduce daruri pentru Dumnezeu, potrivit cu chemarea pe care El ţi-o pune pe inimă este un privilegiu, este o cinste, este o onoare.

„Materialul adus era de ajuns pentru toate lucrările cari trebuiau făcute, ba încă mai şi trecea.”(v.7) Cînd oamenii au o inimă care se îndreaptă spre Dumnezeu, atunci Dumnezeu împlineşte nevoile în slujirea Lui, nevoile altora, şi Dumnezeu este plăcut impresionat, Îi plac aceste daruri,  şi vom citi despre acest lucru.

Aşa cum am văzut în Exod 24, Moise s-a urcat pe Muntele Sinai ca să vorbească cu Dumnezeu: „Înfăţişarea slavei Domnului era ca un foc mistuitor pe vîrful muntelui, înaintea copiilor lui Israel. Moise a intrat în mijlocul norului, şi s’a suit pe munte. Moise a rămas pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.” (v.17-18) În acest timp, Dumnezeu i-a dat instrucţiuni privitoare la facerea cortului întîlnirii, şi aici ni se spune din nou despre aducerea de daruri înaintea Domnului: „Vorbeşte copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine dela orice om care-l va da cu tragere de inimă.” (Exod 25:2). De ce vrea Dumnezeu aceste daruri? „Să-Mi facă un locaş sfînt, şi Eu voi locui în mijlocul lor. Să faceţi cortul şi toate vasele lui după chipul pe care ţi-l voi arăta.” (v.8-9) Dumnezeu îi dă lui Moise isntrucţiuni specifice, cum să facă acest cort al întîlnirii, cort în care el avea să se întîlnească cu Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să locuiască în mijlocul lor şi spune că El vrea ca orice dar să fie dat cu tragere de inimă. Deci este important cum vii înaintea lui Dumnezeu, cum dai, ce dai. Nu contează mărimea sau mulţimea darurilor, ci valoarea lor este dată de atitudinea celui care dă: ele trebuie date cu tragere de inimă. Cei care vin cu tragere de inimă şi dau înaintea Dumnezeu doresc ca să facă voia lui Dumnezeu. Acestor femei iscusite, Dumnezeu le-a dat iscusinţa ca să împlinească voia Lui, El le-a umplut cu pricepere, le-a dat înţelepciune şi ştiinţă.

În Proverbe 2 citim că înţelepciunea trebuie căutată şi cerută de la Dumnezeu. EL te va umple de această comoară care este priceperea şi înţelepciunea. La ce sunt acestea de folos? „Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi.”(v.10-11) Observaţi de ce binecuvîntări este însoţită înţelepciunea care vine de la Dumnezeu? Atunci cînd inima noastră Îl caută pe El, cînd doreşte să împlinească voia Lui, căpătăm cunoştinţă, iar sufletul nostru găseşte desfătare, chibzuinţă care veghează asupra noastră, şi pricepere care ne păzeşte.

În lecţia anterioară am vorbit despre o femeie cinstită şi de mare preţ, şi am văzut că această femeie, este o femeie care are discernămînt, plan, ştie ce vrea, este cumpătată. De aceea, această femeie are în plus, în aşa fel încît poate să-şi întindă mîna către cel nenorocit. Ea îşi întinde braţul spre cel lipsit. O femeie iscusită este acea femeie care are înţelepciune de la Dumnezeu, care doreşte înţelepciunea care vine de sus. Această înţelepciune se obţine prin frica şi temerea de Domnul, prin dorinţa aceea de a nu-L supăra pe Dumnezeu şi prin dorinţa de a împlini voia lui Dumnezeu.

În ce priveşte darurile de bunăvoie, făcute cu tragere de inimă, ele sunt menţionate şi în Noul Testament. Să citim 2 Corinteni 8:9 şi să vedem ce importanţă are tragerea de inimă: „Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s’a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogăţiţi.” Dumnezeu a iubit atît de mult lumea încît a dat pe singurul Său Fiu pentru ca noi să căpătăm mîntuirea, pentru ca noi să ne îmbogăţim.

Exemplul nostru de dăruire este Domnul Isus. El S-a dat fără rezerve, şi dărnicia Lui, dăruirea Lui ne-a îmbogăţit pe noi. Ce Exemplu minunat!  „În această privinţă vă dau un sfat. Şi sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei dintîi aţi început nu numai să faceţi, ci să şi voiţi. Isprăviţi dar acum de făcut; pentruca, după graba voinţei să fie şi înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre.” (v. 10-11)

Dumnezeu ne cere să dăm ma mult decît putem, ci potrivit cu mijloacele noastre. „Pentrucă, dacă este bunăvoinţă, (deci vedem cu tragere de inimă şi bunăvoinţă) darul este primit, (Dumnezeu primeşte dar numai dacă este făcut cu tragere de inimă şi bunăvoinţă) avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n’are. Aici nu este vorba ca alţii să fie uşuraţi, iar voi strîmtoraţi; ci este vorba de o potrivire: în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor,” (v. 12-14) Deci, Dumnezeu le cere din prisosul lor. Femeile iscusite au dat cu tragere de inimă, pentru că au înţeles ce a făcut Dumenezeu pentru ele, pentru că L-au iubit pe Dumnezeu şi pentru ele, a da pentru El a fost un privilegiu. Cuvăntul spune, în 2 Corinteni 9:6 „Cine samănă puţin, puţin va secera; iar cine samănă mult, mult va secera.” Ce faci tu? Dai cu tragere de inimă? Care este atitudinea ta faţă de dărnicie?

1. Cu ce scop a adus poporul Israel daruri pentru costruirea sfîntului Locaş?

2. De ce pretinde Dumnezeu aceste daruri din partea noastră?

3. Care sunt binecuvîntările  care însoţesc înţelepciunea care vine de sus?

4. Enumeră cîteva caracteristici ale femeilor iscusite.

5. Ce importanţă are tragerea de inimă în dărnicie?

6. Eşti preocupată de faptul că orice ai da, trebuie să dai ca pentru Domnul?

Mia Oglice, Femeile Bibliei, din studiul biblic „Femeile fără Nume”

Reprodus cu permisiunea autoarei

Femeile iscusite dau cu tragere de inimă Iunie 27, 2009

Posted by alaandrei in Femeile Bibliei fără Nume.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

„Vorbeşte copiilor lui Israel: Să-Mi aducă un dar; să-l primiţi pentru Mine de la orice om care-l va da cu tragere de inimă.” Exod 25:2

lectie_de_iubireÎn Biblie ori de cîte ori întîlnim cuvînte sau expresii care se repetă, cum ar fi femei iscusite şi cu tragere de inimă înseamnă că autorul vrea să sublinieze adevărurile comunicate şi vrea să ne atragă atenţia asupra elementelor esenţiale din pasajele respective.

Sus, pe muntele Sinai, Dumnezeu vorbeşte cu Moise, şi-i spune să facă Cortul Întîlnirii. Acest cort avea să fie locul în care Dumnezeu Se va întîlni cu el. După ce Moise  primeşte darul de la Dumnezeu toate instrucţiunile pentru facerea cortului, vine în faţa poporului, adună pe toţi copiii lui Israel şi le spune: „Iată ce a poruncit Domnul. Luaţi din ce aveţi şi aduceţi un prinos Domnului” Exod 35:4,5 De unde să luaţi? Din ce aveţi, nu din ce nu aveţi! Fiecare să aducă prinosul acesta – ce are în plus, ce poate să dea – cum îl lăsa inima, şi anume: aur, argint şi aramă şi apoi alte materiale, materii vopsite în albastru, în purpuriu şi în cărămiziu, in subţire şi păr de capră. Deci Moise le spune despre tot ce este nevoie pentru construirea Cortului întîlnirii.

În Exod 35:10, Moise continuă: „Toţi cei iscusiţi dintre voi să vină să facă ce a poruncit Domnul”. Se pune întrebarea: „Cine este iscusit?”, pentru că eu vreau să fiu o femeie iscusită şi cunoscută sub acest nume. Toţi cei iscusiţi dintre voi să vină şi să facă tot ce a poruncit Domnul, şi anume: locaşul, cortul, acoperişul, capacele, scîndurile ş.a arătînd tot ce trebuie făcut. La această adunare este chemată adunarea poporului lui Israel: bărbaţi, femei – toţi sunt chemaţi – toată adunarea copiilor lui Israel. Ei sunt chemaţi să participe  prin darurile lor, prin ceea ce au, dar şi prin talentele lor, prin ceea ce ştiu să facă.

În Exod 35:21-22, ni se spune:„Toţi cei cu tragere de inimă şi bunăvoinţă au venit şi au adus un prinos Domnului…” Deci Moise, îi cheamă şi le spune: „Aduceţi Domnului… Cum? Cum vă lasă inima! Ce anume? Moise le-a spus ce anume să aducă. Acum, vedem că „toţi cu tragere de inimă au venit şi au adus…” Cum au adus? Cu bunăvoinţă, exact cum i-a îndemnat. Pentru ce? În mod specific, „pentru lucrarea cortului întîlnirii, pentru toată slujba lui, şi pentru veşmintele sfinte.” Cine au fost cei cu tragere de inimă? Au venit îndată… Cine? Bărbaţi şi femei…

Toţi veneau cu tragere de inimă şi au adus… Ce? „Belciuge  de nas, inele, cercrei, brăţări şi tot felul  de lucruri de aur; fiecare a adus prinosul de aur pe care îl închinase Domnului.” Toţi au adus daruri potrivit cu ce aveau. ” Toţi cei ce aveau ştofe (materii) văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, in subţire şi păr de capră, piei de berbeci văpsite în roş, şi piei de viţel de mare, le-au adus. Toţi cei ce puteau aduce prin ridicare un prinos de argint şi de aramă, au adus prinosul Domnului. Toţi cei ce aveau lemn de salcîm bun pentru lucrările rînduite pentru slujbă, l-au adus.”
Exod 35:24
Vom vedea cît de important este să înţelegem că Dumnezeu nu ne cere ceea ce nu avem, ci ne cere ce avem, iar din ceea ce avem noi trebuie să dăm… Cum? Cu tragere de inimă. Cui? Lui Dumnezeu.

În Exod 35:25 ni se spune:  „Toate femeile iscusite au tors cu mînile lor, şi au adus lucrul lor… ” Aici vedem  ce au făcut ele – au tors, iar în v. 26 se spune din nou. „Toate femeile cu tragere de inimă şi iscusite au tors păr de capră.” Vedem că aceste femei sunt nu numai iscusite, ci şi cu tragere de inimă.

„Fruntaşii poporului au adus…”  Ce au adus? Pietre scumpe şi mirodenii şi untdelemn… Deci potrivit cu ceea ce au. ” Toţi copiii lui Israel, bărbaţi şi femei, pe cari-i trăgea inima să ajute…” La ce? „…la lucrul poruncit de Domnul prin Moise, au adus Domnului daruri de bună voie.” (v.29)

În continuare, Cuvîntul ne spune pe cine îl umple Dumnezeu cu un duh de înţelepciune, de pricepere şi de ştiinţă  pentru tot felul de lucrări. Dumnezeu i-a chemat  pe copiii lui Israel…  Dumnezeu în mod specific, cheamă anumiţi bărbaţi pe care îi umple cu Duhul Său, duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă. De unde vine înţelepciunea, priceperea şi ştiinţa? Din cărţi? Nu. Cuvîntul lui Dumnezeu spune că ne putem  îmbogăţi cunoştinţa, dat tot Cuvîntul lui Dumnezeu ne spune că înţelepciunea, priceprea şi ştiinţa vin … de la Dumnezeu. Pentru ce? Pentru tot felul de lucrări.

Cine îţi dă puterea? În versetul 32 ni se spune că Dumnezeu: ” I-a dat putere să născocească planuri, să lucreze în aur, în argint şi în aramă,” Cui? Lui Beţaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminţia lui Iuda. Deci, Dumnezeu are oameni specifici la un loc specific, dintr-un neam anume, şi El este Cel care dă înţelepciune, pricepere şi ştiinţă. El îi dă putere, îi arată cum să facă, îi spune ce să facă: „Să sape în pietre şi să le lege, i-a dat şi darul să înveţe pe alţii, l-a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră… (v. 33-35)

Cînd Dumnezeu ne cheamă la ceva, El ne dă şi priceperea şi înţelepciunea şi puterea, şi ne umple  cu priceperea cu care putem să terminăm ceea ce El ne-a chemat să facem. El caută bărbaţi şi femei cu tragere de inimă, şi care din prisosul lor, sî închine Domnului. Dumnezeu ne cheamă pe noi, pe mine şi pe tine şi spune că toate femeile iscusite să dea cu tragere de inimă. (va urma)

Mia Oglice, Femeile Biblie, Un studiu biblic despre „Femeile fără Nume”

Reprodus cu permisiunea autoarei.

Mai de preţ decît mărgăritarele(continuare) Iunie 22, 2009

Posted by alaandrei in Femeile Bibliei fără Nume.
Tags: , , , , , , , ,
add a comment

bible-1În Proverbe 19:14 ni se spune: „Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.” Deci, o femeie cinstită, o femeie care are discernămînt, are un caracter frumos, care are un plan, ştie ce vrea, este cumpătată, nu se îngrijorează pentru că ea se încrede în Domnul, această femeie este un dar de la Domnul, şi acest dar este preţuit de copii şi de bărbat.

În Proverbe 11:16a se spune: „O femei plăcută capătă cinste.” Deci, cum este o femeie plăcută? Ea este tocmai această femeie care are o înţelepciune venită de la Dumnezeu şi astfel, pe buzele ei sunt învăţături plăcute. Citim din nou în Proverbe, să vedem de unde vine această înţelepciune, 2:2-4 spune: „Dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere; dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere, dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară…” Unde-i argintul? Unde sunt comorile? În adîncime! „…Atunci vei înţelege frica de Domnul.”(v.5a)

Ce am spus noi despre această femeie cinstită şi de mare preţ? Această femeie are teamă, frică de Domnul, pentru că ea vrea să aibă o înţelepciune care vine de la Dumnezeu, pentru că ia aminte, îşi pleacă inima la pricepere, o cere de la Dumnezeu, se roagă pentru această înţelepciune. Această femeie caută înţelepciunea cu tot dinadinsul, şi Dumnezeu i-o dă: „şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.” v. 5b În Iacov 1:5 ni se spune: „Dacă vreunuia din voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu” pentru că El o dă… Cum? „Cu mînă largă…” Dumnezeu abia aşteaptă ca să te duci la El şi să-I spui: „Doamne, Dumnezeule, doresc înţelpciune, o înţelepciune care să se vadă în vorbirea mea şi în comportarea mea!”

De ce să ne rugăm astfel? Pentru că: „Domnul dă înţelepciune, din Lui iese cunoştinţă şi pricepere.” Proverbe 2:6 Cum comunicăm noi cu Dumnezeu? De unde primim noi această înţelepciune? Noi dobîndim înţelepciune prin citirea Cuvîntului lui Dumnezeu. Cuvîntul lui Dumnezeu este ceea ce Dumnezeu comunică omului, prin care El vrea să-L cunoaştem tot mai mult, şi astfel să căpătăm cunoştinţa şi priceperea despre El.

„El dă izbîndă celor fără prihanăm dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.” (v.7) Dumnezeu eslte Cel care călăuzeşte, care ocroteşte, care păzeşte. Pe cine? Pe cel care caută această înţelepciune.  „Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui. Atunci…vei înţelege” (v.9) Ce vei înţelege? dreptatea, judecata, nepărtinirea, şi toate căile care duc la bine.”

Am spus că secretul acestei femei este faptul că ea face bine şi nu rău. Observaţi? De unde ştii că un anumit lucru, o anumită acţiune duce la bine şi nu la rău? Tocmai din această înţelepciune care se capătă atunci cînd  iei aminte la Cuvîntul lui Dumnezeu, cănd îţi apleci inima la această pricepere, cînd o ceri de la Dumnezeu, cînd o cauţi zilnic. „… Atunci vei îţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile care duc la bine,” atunci vei înţelege cum să faci bine soţului tău, şi nu rău…

„Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău.” (v.10) Nu-i aşa că-i minunat să înţelegem că este posibil să fii, şi să fiu o astfel de femeie, o femeie cinstită, care are discernămînt, un plan, este cumpătată, nu se îngrijorează, o femeie care este de mare preţ. Această femeie se teme de Domnul, caută înţelepciunea, şi Dumnezeu o va învăţa ce este bine şi ce este rău. El îi va deschide şi îi va netezi cărările, pentru că ea are înţelepciunea care vine de la Dumnezeu.

Cum se manifestă această înţelepciune? Ce ne spune Cuvîntul? Ea va da învăţături plăcute, pe buzele ei vor fi învăţături înţelepte. În Iacov cap.3, ni se spune cum arată o astfel de înţelepciune care vine de sus, o înţelepciune pe care ai cerut-o  de la Dumnezeu, pe care doreşti pe care o cauţi.  O astfel de înţelepciune este curată, aduce pace, este blîndă, este „uşor de înduplecat, plină de  îndurare şi de roduri bune, fără părtinire şi nefăţarnică. Şi roada neprihănirii este semănată în pace pentru cei ce fac pace.” (v.17,18) O femeie înţeleaptă, care cere înţelepciunea de la Dumnezeu, care caută cu toată inima va căpăta o astfel de înţelepciune care vine de sus.

Am văzut înainte, şi ştim că avem o astfel de înţelepciune dacă suntem uşor de înduplecat, nefăţarnice, dacă, în tot ceea ce facem, cuvintele noastre aduc pace şi nu tulburare, aduc blîndeţe şi roade bune, deci o astfel de femeie este o bucurie pentru copiii ei şi pentru bărbatul ei. Ea va fi lăudată, ea are un nume bun, care este mai de dorit decît o bogăţie mare. Vrei şi tu să ai un astfel de nume? Să fii o femeie cinstită şi de mare preţ, depinde de tine şi de mine, ca zilnic să dorim înţelepciunea care vine de la Dumnezeu, să o cerem de la El, să ne adîncim în Cuvîntul lui Dumnezeu. Astfel, prin vorbirea noastră, prin comportarea noastră şi prin felul nostru de a fi, în relaţiile noastre cu soţul nostru şi cu copiii noştri, noi aducem pace, linişte, bucurie în familiile noastre şi în societate.

ÎNTREBĂRI

1. Care este adevărata înţelepciune şi cum putem obţine această înţelepciune?

2. Cum se manifestă această înţelepciune?

3. Vrei şi tu să ai un astfel de nume? Ce trebuie să faci în acest scop?

4. În ce fel poţi urma exemplul acestei femei descrisă în Proverbe 31?

Mia Oglice, „Femeile Bibliei” Un studiu biblic despre „Femeile fără Nume”

Reprodus cu permisunea autoarei.

Descoperă puterea gîndrurilor şi cuvintelor tale Iunie 19, 2009

Posted by alaandrei in Gîndul zilei.
Tags: , , , , ,
1 comment so far

25861„Întoarce-Ţi privirea dela păcatele mele, şterge toate nelegiuirile mele.  Zideşte în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou şi statornic! Nu mă lepăda dela Faţa Ta, şi nu lua dela mine Duhul Tău cel Sfînt. Dă-mi iarăş bucuria mîntuirii Tale, şi sprijineşte-mă cu un duh de bunăvoinţă!” Psalmul 51:9-12

Este timpul să te gîndeşti la ce te gîndeşti. Care sunt lucrurile pe care le păstrezi în minte şi pe care le alimentează gîndirea ta? Eşti concentrat asupra problemelor din viaţa ta? Alegi totdeauna să priveşti lucrurile dintr-o perspectivă negativă? Felul cum priveşti viaţa este decisiv – în mod special pentru tine!

Alege să fii fericit! Mai 31, 2009

Posted by alaandrei in Gîndul zilei.
Tags: , , , ,
add a comment

simaAlege să fii fericit şi încetează să te mai nelinişteşti cu privire la cum va fi cutare sau cutare lucru. Trăieşte ziua de azi, profitînd la maxim de ea. E bine să ai tabloul mare a viziunii tale, dar dacă trăieşti doar în viitor, nu vei putea să te bucuri de prezent, aşa cum vrea Dumnezeu să o faci.

„Dar dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi bogăţii, şi i-a îngăduit să mănînce din ele, să-şi ia partea lui din ele, şi să se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar dela Dumnezeu. Căci nu se mai gîndeşte mult la scurtimea zilelor vieţii lui, de vreme ce Dumnezeu îi umple inima de bucurie.” Eclesiastul 5:19 -20