jump to navigation

Femeia cu „credinţă mare” este ascultată (continuare) August 18, 2010

Posted by alaandrei in Social.
Tags: , , , , , , ,
trackback

„Atunci Isus i-a zis: „O femeie, mare este credinţa ta: facă-ţi-se cum voieşti.” Şi fiica ei s-a tămăduit chiar în ceasul acela.” (v.28) Ce a vrut această femeie? Ce a vrut această mamă? A vrut un singur lucru, ca fiica ei să fie tămăduită. Şi  pentru că ea a auzit  de Domnul Isus, de Fiul lui David, de Fiul lui Dumnezeu, de Cel care poate face minuni, care poate să vindece, ea a alergat să-L întîlnească, s-a dus la El: „Ai milă de mine, Doamne, ajută-mă, da, Doamne!” Aceasta arată credinţa ei, o dependenţă totală de Dumnezeu, şi deoarece credinţa ei este o credinţă mare, aşa cum spune Domnul Isus, şi cum mărturiseşte El despre ea, Isus o ascultă şi-i spune: „Făcă-ţi-se cum voieşti!”

Ce fel de credinţă ai tu? Doreşti într-adevăr ca Dumnezeu să fie împlinirea nevoilor tale, El să fie Cel care să te ajute în toate lucrurile? Dacă este aşa, atunci El spune: „Făcă-ţi-se cum voieşti!”

În Matei 10:1 se spune: „Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, şi le-a dat putere să scoată afară duhurile necurate, şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă.” Aşa cum Domnul Isus a avut putere să vindece şi să tămăduiască, El a dat şi ucenicilor această putere, şi apoi  i-a trimis: „Aceştia sînt cei doisprezece, pe cari i-a trimes Isus, după ce le-a dat învăţăturile următoare.” (v.5)

Am citit că Domnul Isus a spus: „Eu  am venit la oile pierdute ale casei lui Israel, şi nu vreau să arunc mîncarea la căţei.”  Vedem cum femeia se poate mulţumi şi cu fărîmiturile. Aici vedem ce le spune Domnul Isus ucenicilor Săi  cînd îi trimite: „Să nu mergeţi pe calea păgînilor şi să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor;  ci să mergeţi mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel. Şi pe drum, propovăduiţi, şi ziceţi: „Împărăţia cerurilor este aproape!” (v.6-7) Domnul Isus le spune ucenicilor să meargă mai departe să vestească Evanghelia, să-i înveţe pe oameni învăţăturile pe care ei le-au auzit de la El, dar le spune să meargă mai degrabă, mai întîi, la oile pierdute ale casei lui Israel. Ce să le propovăduiască? Să le propovăduiască Evanghelia. Deci, atunci cînd Isus spune că a venit pentru oile pierdute ale lui Israel, femeia nu se împotriveşte, ci acceptă planul lui Dumnezeu.

Să citim la Romani 15:8: „Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioşia lui Dumnezeu, şi să întărească făgăduinţele date părinţilor.” De ce a venit Domnul Isus? Pentru oile pierdute ale lui Israel, pentru că Dumnezeu le făgăduise părinţilor lor acest lucru. El a făcut un legămînt cu Avraam, Isaac şi Iacov şi Domnul este Cel care împlineşte făgăduineţele date părinţilor poporului lui Israel: „…Ca Neamurile să slăvească pe Dumnezeu, pentru îndurarea Lui, după cum este scris: „De aceea Te voi lăuda printre Neamuri, şi voi cînta Numelui Tău.” (v.9) Da, Domnul a venit să întărească făgăduinţele faţă de poporul Său, dar El vrea ca neamurile să slăvească pe Dumnezeu, pentru îndurarea Lui, pentru ca Domnul se îndură şi de neamuri şi spune: „Veseliţi-vă neamuri, împreună cu poporul Lui.” (v.10)

Vedem că această femeie se veseleşte împreună cu poporul Lui şi spune: „Doamne mie îmi ajung fărîmiturile, am credinţa că dacă  Tu vrei să o vindeci pe fata mea, ea va fi vindecată. Eu mă bucur că Tu ai venit la oile pierdute ale lui Israel, dar vreau să am parte şi eu de fărîmiturile, de binecuvîntările, care vin de la Tine.”

„Veseliţi-vă neamuri, împreună cu poporul Lui.”Şi iarăş: „Lăudaţi pe Domnul, toate Neamurile; slăviţi-l, toate noroadele.” Tot astfel şi Isaia zice: „Din Iese va ieşi o Rădăcină, care se va scula să domnească peste Neamuri; şi Neamurile vor nădăjdui în El.” Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea, pe care o dă credinţa, pentruca, prin puterea Duhului Sfînt, să fiţi tari în nădejde!” (v. 11-13)

Această femeie, pentru că are o credinţă mare, este plină de bucurie şi pace. Şi Domnul îi spune: „Facă-se după voinţa ta, pentru că ai crezut, Eu am vindecat-o pe fiica ta.” Şi chiar în clipa aceea fetiţa s-a vindecat şi a ieşit duhul cel rău din ea. Ce nădejde, ce bucurie este să ai o credinţă în Atotputernicul Dumnezeu, care poate să vindece. El poate să rezolve toate problemele noastre, şi El doreşte ca noi împreună să ne veselim de binecuvîntările Lui, să-I slăvim Numele.

Totul depinde de felul cum ne încredem în El, de felul cum venim cu inima noastră deschisă, ca să-I slujim. Atitudinea noastră trebuie să fie aceasta: „Doamne despărţiţi de Tine nu putem face nimic, noi depindem de Tine, Te rugăm ca tu să rezolvi problemele noastre.” Vedem că Domnul Isus a venit la oile Sale, El a venit să împlinească Cuvîntul, care a fost un legămînt între Dumnezeu şi Avraam. Dumnezeu îşi ţine Cuvîntul şi făgăduinţele Sale, şi astfel popoarele ajung să-L laude şi să-L cinstească.

În Faptele Apostolilor vedem din nou că, atunci cînd Petru vorbeşte poporului, el aminteşte de felul în care ei L-au omorît pe Domnul vieţii, pe care Dumnezeu L-a înviat din morţi, şi spune: „Prin credinţa în Numele lui Isus, a întărit Numele Lui pe omul acesta, pe care-l vedeţi şi-l cunoaşteţi; credinţa în El a dat omului acestuia o tămăduire deplină, cum vedeţi cu toţii. „ (Fapte 3:16) Petru şi Ioan, cînd l-au vindecat pe ologul din naştere, ei Îi dau cinstea şi lauda lui Dumnezeu şi spun: „El este întărit în Numele lui Isus, şi nu al nostru, şi el este vindecat pe deplin, pentru că a avut credinţă mare, în Domnul Isus.”   „Dar Dumnezeu a împlinit astfel ce vestise mai înainte prin gura tuturor proorocilor Lui: că, adică, Hristosul Său va pătimi.  Pocăiţi-vă dar, şi întoarceţi-vă la Dumnezeu.” (v.18-19)

Prin credinţă L-am primit pe Isus Hristos, prin credinţă ne trăim viaţa de zi cu zi. De la această femeie, care are credinţă mare Domnul vrea ca noi să învăţăm, să avem aceeaşi atitudine ca şi ea, şi anume, să spunem: „Ai milă de mine, Doamne, Tu eşti totul, eu sunt nimic.” Atunci bucuria, veselia vor fi partea noastră, pentru că noi nu ne încredem în noi, ci ne încredem în El, care poate să vindece, să rezolve toate problemele noastre. Rămîne ca noi să credem, să ne încredem în El din toată inima. Doamne, ajută-ne la aceasta!

Mia Oglice, Femeile Bibliei fără nume

Reprodus cu permisiunea autoarei

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: