jump to navigation

Femeia înţeleaptă scapă viaţa cetăţii (continuare) Februarie 7, 2010

Posted by alaandrei in Femeile Bibliei fără Nume.
Tags: , , , , , , , , , ,
trackback

Am spus ca frica de Domnul duce la viaţă şi este începutul înţelepciunii. Această femeie a avut o înţelepciune cu care a putut să înduplece tot poporul şi astfel l-au  prin pe Şeba , i-au tăiat capul, şi ea a făcut întocmai cum a spus: „Iată, capul lui îţi va aruncat peste zid.” Deci,  după ce înduplecă pe tot poporul, ea aruncă capul peste zid şi: „Ioab a sunat din trîmbiţă, s-au împrăştiat de lîngă cetate, şi fiecare s-a dus în cortul lui. Şi Ioab s-a întors la Ierusalim, la împărat.” (v.22 b)

Am văzut, deci, că o femeie înţeleaptă ştie prin acţiunile şi prin vorbirea ei să înduplece, să arate că cel vinovat trebuie pedepsit, şi nu toată cetatea. Vedem că această femeie se deosebeşte de celelalte prin vorbirea ei.

În cartea Provebe 16:20 citim: „Cine cugetă la Cuvîntul Domnului găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul, este fericit.” Cine este cel care se încrede în Domnul şi cine este cel care cugetă la Cuvîntul Domnului? În versetul 21 ni se spune: „Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput.” Dacă ai o inimă înţeleaptă vei cugeta la Cuvîntul lui Dumnezeu, te vei încrede în Domnul. Ce fel de cuvinte vei avea de spus? „… Dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa.” (v.21b)

„Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are.” (v.22a) Vedem că această femei înţeleaptă are dulceaţa pe buzele ei, care duce la ştiinţa, şi anume, ştie cum să pună problemele, cum să înduplece, şi această înţelepciune a ei, exact cum  este descrisă aici, este un izvor de viaţă. (Ea aduce viaţă, şi scapă poporul), dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor.” (v. 22b)

În textul nostru  am văzut cum Şeba, un om de nimic, care a vorbit fără înţelepciune, a fost pedepsit pentru nebunia lui, şi anume, oamenii au înţeles că trebuie să fie pedepsit şi capul lui aruncat peste zid. În Proverbe 16, cuvîntul spune în continuare: „Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte.” (v. 23) Observăm că această femeie, prin faptul că a ştiut să vorbească, dovedeşte că are o inimă înţeleaptă, „şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. Cuvintele prietenoase sunt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase.” (v.24)

Din felul ei de vorbire, reiese că această femeie ştie să vorbească, are învăţături plăcute, ştie cum să pună lucrurile în aşa fel încît să aducă viaţă pentru cetatea ei. În Proverbe 16:32 ni se spune: „Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi.” Ea fiind o femei înţeleaptă, are înţelepciune, prin vorbirea ei ştie să potolească mînia lui Ioab, şi astfel, prin atitudinea şi prin vorbirea ei arată că, de fapt,  preţuieşte mai mult decît un viteaz.

În Proverbe 18:13 citim din nou cum înţelepciunea se vede în vorbire: „Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea.” Vă aduceţi aminte cum strigă această femeie înţeleaptă: „Ascultaţi-mă, ascultaţi-mă!”? Ea ştie că cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea, şi de aceea ea vorbeşte  abia după ce are încredinţarea că Ioab o ascultă, confirmînd  prin propriile sale cuvinte: „Ascult!”. De ce acţionează astfel această femeie înţeleaptă? Pentru că ea ştie că numai cel care ascultă poate să priceapă ceea ce are ea de spus. „Duhul omului îl sprigineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine-l va ridica? O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa.” (v. 14-15)

Această femeie are o inimă pricepută, pentru că ea a căutat această înţelepciune, şi astfel din vorbirea  ei se vede că are înţelepciune: „Din rodul gurii îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii.” (v.20-21) În cazul nostru vedem că ştiind cum să pună problemele, această femeie, prin faptul că a fost o femeie înţeleaptă, a ştiut cum să înduplece, şi cum să vorbească. Astfel  ea aduce viaţă cetăţii, şi moarte celui care merită moartea, celui care a vorbit uşuratic, acelui om de nimic, care a adus tulburare.

Vedem contrastul, între femeia înţeleaptă, care aduce pace, şi viaţă cetăţii sale, şi oamenii care vorbesc cu asprime, bărbaţiilui Iuda şi bărbaţii lui Israel, vorbire care produce despărţire. De aceea, Dumnezeu ne îndeamnă, ne spune şi nouă să fim femei înţelepte.

Să urmăm exemplul  acestei femei şi astfel, prin vorbirea noastră, prin înţelepciune care vine de sus, cuvintele noastre să aducă viaţă, iar comportarea noastră să arate că avem o inimă înţeleaptă. De ce? Deoarece am înţeles că moartea şi viaţa sunt în puterea limbii, şi că înţelepciunea care vine de sus se manifestă prin felul nostru de vorbire, prin cuvintele pe care le spunem  datorită înţelepciunii care vine de sus.

Mia Oglice,  Femeile Bibliei, Un studiu Biblic despre „Femeile fără Nume”

Reprodus cu permisiunea autoarei


Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: