jump to navigation

Femeia înţeleaptă scapă viaţa cetăţi Februarie 3, 2010

Posted by alaandrei in Femeile Bibliei fără Nume.
Tags: , , , , , , , ,
trackback

„Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii, oricine o iubeşte îi va mînca roadele” Proverbe 18:21

Femeile, prin acţiunile lor, pot fi cunoscute ca femei care intervin la momentul oportun, care ştiu să dea direcţii specifice, care caută binele altora folosind înţelepciunea primită de sus şi, pentru biruinţa lor în Domnul, oamenii Îl slăvesc pe Dumnezeu.

Astăzi vom învăţa despre o femeie înţeleaptă, care prin înţelepciunea ei a scăpat viaţa cetăţii în care locuia. În Proverbe 19:23 ni se spune: „Frica de Domnul duce la viaţa,” iar Proverbe 1:7: „Frica de Domnul este începutul înţeleciunii.”

În 2 Samuel 19 ni se spune ce s-a întîmplat. În timp ce David îşi ia oamenii şi trece Iordanul, –„tot poporul lui Iuda şi jumătate din poporul lui Israel petrecuse pe împărat dincolo de Iordan. Dar toţi bărbaţii lui Israel au venit la împărat, şi i-au zis: „Pentruce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii lui Iuda, şi au trecut pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui, şi cu toţi oamenii lui David?” Toţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel: „Fiindcă împăratul ne este rudă; şi ce aţi găsit aici, ca să vă mîniaţi? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne-a făcut el daruri?” Şi bărbaţii lui Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda: „Împăratul este de zece ori mai mult al nostru, şi chiar la David avem mai mult drept decît voi. Pentruce ne-aţi nesocotit? N’am fost noi cei dintîi cari am spus să se întoarcă împăratul nostru?” Şi bărbaţii lui Iuda au vorbit cu mai multă asprime decît bărbaţii lui Israel. (v.40-43)

Deci, vedem că bărbaţii lui Iuda şi cei ai lui Israel au o vorbire aspră, iar bărbaţii lui Iuda au o vorbire şi mai aspră decît bărbaţii lui Israel. De ce am accentuat acest lucru? Pentru că vorbirea aspră poate duce la luptă şi vorbirea necugetatp a unui om de nimic, şi anume Şeva, care spune: „Noi n-avem nici o parte cu David, nici o moşternire cu fiul lui Isai! Fiecare la cortul său, Israele!” (2 Samuel 20:1) Din cauză că acest om de nimic ştie să vorbească, vedem cum se creează o tensiune în popor, între bărbaţii lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda. Ca urmare a cuvintelor „Ce avem noi de a face cu David?” spuse de Şeba: „Toţi bărbaţii lui Israel s-au depărtat de David, şi au urmat pe Şeba, fiul lui Bicri. Dar bărbaţii lui Iuda au rămas credincioşi împăraturului lor, şi l-au înspţit de la Iordan pînă la Ierusalim.” (v.2)

Într-o astfel de situaţie vedem ce efecte are o vorbire aspră: vorbirea unui om de nimic, îi desparte pe bărbaţii lui Israel de bărbaţii lui Iuda. Împăratul ajunge la Ierusalim şi-l cheamă pe Amasa şi-i spune: „Cheamă-mi peste trei zile pe bărbaţii lui Iuda şi tu să fii de faţă aici.” ( v. 4) Amasa a plecat dar nu s-a întros în timpul hotărît de David. Atunci David îl cheamă pe Abişai şi-i spune: „Şeba, ne va face acum mai mult rău decît Absalom. Ia tu însuţi pe slujitorii stăpînului tău, şi urmăreşte-l, ca nu cumva să găsească cetăţi întărite, şi să se ascundă dinaintea noastră.” (v.6) Şeba era periculos deoarece, prin vorbirea lui, putea să cîştige pe toţi bărbaţii lui Israel împotriva lui David.

Abişai a ascultat şi apleca urmat de oamenii lui Ioab, şi de toţi vitejii, ca să-l urmărească pe Şeba. Cînd au ajuns lîngă piatra cea mare, Amasa a ajuns înaintea lor. Ioab îl ucide pe Amasa, şi îşi continuă urmărirea lui Şeva. În această urmărire oamenii lui David ajung în faţa cetăţii Abel-Bet-Maaca, unde se ascundea Şeba.

„Ioab a străbătut toate seminţiile lui Israel înspre Abel-Bet-Maaca, şi toţi bărbaţii de seamă s’au strîns şi l-au urmat. Au venit şi au împresurat pe Şeba în Abel-Bet-Maaca, şi au ridicat  împotriva cetăţii un val care atingea întăritura. Tot poporul care era cu Ioab săpau zidul ca să-l facă  să cadă.” (v.14-15)

Acesta este contextul istoric în care apare femeia înţeleaptă care scapă cetatea Abel-Bet-Maaca. Acestei femei nu i se dă numele, ci ea este descrisă. Noi învăţăm despre această femeie din caracterul ei, din acţiunile ei, dorim să vedem cum putem fi şi noi ca ea, femei înţelepte. De ce este numită îneţeleaptă această femeie? Pentru că atunci cînd vede că Ioab şi vitejii înconjoară cetatea , şi că toată cetatea  este în primejdie, începe să strige din cetate: „Ascultaţi, asclultaţi! Spuneţi, vă rog lui Ioab: „Apropie-te pînă aici, căci vreau să-ţi vorbesc!” (v.16)

Deci, într-o situaţie în care, probabil toţi ceilalţi au intrat în panică, în care fiecare fugea, şi nu ştiau ce să facă, această femeie înţeleaptă, cum o numeşte Scriptura, strigă: „Am ceva de spus, ascultaţi vreau să vorbesc cu conducătorul vostru, cu Ioab. Ea îi roagă pe cei care o aud să-i spună lui Ioab din partea ei: „Apropie-te pînă aici, căci vreau să-ţi vorbesc!” El s’a apropiat de ea, şi femeia a zis: „Tu eşti Ioab?” El a răspuns: „Eu sînt.” Şi ea i-a zis: „Ascultă vorbele roabei tale.” El i-a răspuns: „Ascult.”

Observaţi ce  înţelepciune, care ascultă, şi a zis: „Odinioară era obiceiul să se spună: „Să întrebăm în Abel!” Şi totul se isprăvea astfel. Eu sînt una din cetăţile liniştite şi credincioase din Israel… „ Deci, cetatea aceasta avea un renume bun, şi anume, că în ea erau oameni care puteau să răspundă cu înţelepciune. Deci, această  cetate, era cunoscută ca o cetate liniştită şi credincioasă în Israel.

Femeia continuă: „… şi tu cauţi să pierzi o cetate care este o mamă în Israel! Pentruce ai nimici tu moştenirea Domnului?” (v.19) Deci, femeia îl linişteşte pe Ioab, care îl caută pe Şeba, şi spune: „Şeba a păcătuit, dar cetatea este liniştită, credincioasă, este ca o mamă în Israel, şi este moştenirea Domnului.” Ioab pus faţă în faţă cu aceste cuvinte, îşi dă seama şi spune: „Departe de mine gîndul să nimicesc sau să dărîm! Nu este aşa! Dar un om din muntele Efraim, numit Şeba, fiul lui Bicri, a ridicat mîna împotriva împăratului David; daţi-l încoace numai pe el, şi mă voi depărta de cetate.”

De fapt, ce avrut ea să-i arate? Că nu cetatea este de vină, ci un om numit Şeba, şi el este cel care trebuie să primească pedeapsa, nu toată cetatea. Ioab recunoaşte acest lucru şi spune: „Daţi-mi-l pe cel care este ascuns în mijlocul vostru.” Femeia a zis lui Ioab: „Iată, capul lui îţi va fi aruncat peste zid.” (v.21) Ce curaj extraordinar are această femeie: să spună că ea va da capul lui Şeba, peste zid!

Ce a făcut în continuare această femeie înţeleaptă? A convins pe Ioab că nu cetatea este de vină, ci numai Şeba. Acum ea trebuie să convingă cetatea să facă acest lucru. „Femeia s’a dus şi a înduplecat pe tot poporul cu înţelepciunea ei.” Cum o descrie Scriptura? Ca o femeie înţeleaptă care a ştiut să înduplece pe Ioab, a ştiut să înduplece poporul, cu înţelepciunea ei. (va urma)

Anunțuri

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: