jump to navigation

O nouă descoperire pe Pămîntul Sfînt Iunie 23, 2009

Posted by alaandrei in Ştiri.
trackback

Reuters
Duminică, 21 iunie, 2009

Ierusalim (Reuters) – Arhiologii israeliţi au comunicat duminică că au descoperit cea mai mare carieră subterană de pe Pămîntul Sfînt, care datează din timpurile Domnului Isus, şi care conţine simboluri creştine gravate pe pereţi.

„Caverna de 4.000 de metri patraţi, îngropată la 10 metri adîncime în deşert, aproape de anticul oraş Ierihon, a fost săpată aproximativ 2.000 de ani în urmă şi a fost folosită circa jumătate de mileniu,” a spus arheologul Adam Zertal.

Sala principală a peşterii, cam 3 metri înălţime, este susţinută de 20 de stîlpi de piatră şi are o varietate de simboluri gravate în perete, incluzînd cruci ce datează cu AD 350 şi embleme ale legionarilor romani.

Zertal a spus că echipa lui de la Universitatea Haifa a descoperit acest loc, trei luni în urmă, în timp ce alcătuia o hartă arheologică a zonei.

„Am văzut o gaură în pămînt … şi am coborît, şi am descoperit această cavernă gigantică, iniţial o carieră, construită în mod unic, sală după sală”, a comunicat Zertal pentru Reuters.

Echipa crede că pietrele din carieră erau folosite pentru clădiri şi bisericile din regiune, dar”, spune Zertal, „este nevoie de a continuu cercetările.”

„Această aşezare poate fi, eventual, transformată în cea mai mare atracţie subterană pentru turişti de pe Pămîntul Sfînt,” a spus el.

(Writing by Ari Rabinovitch; Editing by Michael Roddy)

Comentarii»

No comments yet — be the first.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: